Relaţia între naţiunea ucraineană şi puterea de la Petrograd, mai întâi, şi Moscova, mai apoi, a fost una plină de resentimente şi violenţă, în ciuda aparenţei întreţinute, evident, de propagandă sovietică a unei perfecte integrări a Ucrainei în Uniunea Sovietică. În 1939, după ce Polonia a fost împărţită între Germania şi Uniunea Sovietică, teritoriile locuite de etnici ucraineni au fost alipite la Ucraina sovietică.
După declanşarea războiului sovieto-german, în iunie 1941, mişcările naţionaliste ucrainene s-au scindat. O facțiune era condusă de Andrij Melnik și alta era sub conducerea lui Stepan Bandera. Simpatizanții organizației conduse de Bandera s-au alăturat cauzei germane constituindu-se în două batalioane Nachtingall (Privighetoarea) și Rolland. Au executat acțiuni de sabotaj și au destabilizat zone întinse în spatele Armatei Roșii. Ucrainenii sperau ca aceste unități să devină nucleul unei viitoare armate proprii. Germanii și ucrainenii au găsit mereu o bază de înțelegere comună în anticomunism. Însă lipsa de considerație a germanilor față de traiul și hrana populației locale a determinat pierderea simpatiei marii majorități a populației rurale. Astfel, în primăvara anului 1942, ONU (Organizația Naționaliștilor Ucraineni) lua serios în considerare posibilitatea de a forma detașamente de partizani pentru a-și apară populația de abuzurile germanilor.
După catastrofa de la Stalingrad, ONU a decretat trecerea la un război deschis împotriva germanilor.
▶️Abonează-te aici:[ Ссылка ]
👇 Apăsați clopoțelul (🔔) pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.
▶️ YouTube: [ Ссылка ]
🅵 Facebook: [ Ссылка ]
Tik Tok - [ Ссылка ]
Instagram - [ Ссылка ]
Music: [ Ссылка ]
