DATINI ȘI CREDINȚE DE ISPAS (Înălțarea Domnului). Datini și credințe de Mai Demult.
📖 Sărbătorile la românii, Simion Florea Marian, 1899
Ispasul sau Înălțarea Domnului cade în fiecare an la patruzeci de zile după Inviere sau în joia din săptămâna a şasea după Paști.
Când cade Ispasul, codrul e încărcat de frunză şi iarba de pe fânaţe e acuma hăt mare.
Drept aceea flăcăii şi fetele mari de prin unele părţi ale moldovei şi munteniei îndătinează de a se duce în noaptea spre Înălţarea Domnului prin alunișuri, ca să culeagă flori de alun, care înfloresc și se scutură în această noapte și care, după credinţa şi spusa lor, sunt bune de leac şi de dragoste.
În ziua de Ispas, atât românii din Transilvania cât şi cei din Banat îndatinâză de a împăna și a înfrumuseţa mormintele, bisericile și casele cu diferite verdeţuri şi flori, cu deosebire însă a pune prin case crăngi şi frunze de paltin, care, dacă se păstreză peste an, sunt bune de aprins și de afumat cu dânsele în contra trăsnetului, iară prin ferestre se pune leuștean, şi tot cu de acesta se bat vacile, ca să nu le strice Strigoiele, iar pe sine se încing şi se bat, anume ca să se îngraşe.
#sărbătorileromânilor #înălțareadomnului #ispas #datini #legende #maidemult #obiceiuri #superstitii #martie #vara #vorbedinpopor #folclor #romania

свернуть