Ca să putem ști ce sunt tulburările de somn la copii trebuie mai întâi să ne lămurim ce înseamnă somnul normal. Un somn normal variază foarte mult în funcție de vârsta copilului. La nou-născut somnul este foarte important pentru creștere și dezvoltare, la fel cum este și hrănirea și interacțiunea cu părinții. De aceea, un copil sănătos se trezește ca să mănânce, stă foarte puțin timp treaz, după care adoarme la loc. Spre vârsta de 6 luni somnul de noapte tinde să fie mai lung decât cel de zi. Între 1 și 3 ani copiii ajung să aibă un singur somn pe zi, iar la vârstele de 4-5 ani majoritatea copiilor renunță complet la somnul de zi.

Fiecare etapă în dezvoltarea copilului poate să vină cu tulburări de somn iar regresia somnului poate fi normală. În ceea ce privește durata somnului unui copil în funcție de vârstă, între 4 și 12 luni copilul doarme 13-16 ore, între 3-5 ani acesta ajunge să doarmă între 10 și 13 ore, iar la adolescență se ajunge la somnul de adult de 8-10 ore pe noapte. Desigur, aceste valori pot să varieze de la un copil la altul.

Tulburările de somn efective sunt încadrate în patru mari categorii: dificultățile de adormire și de menținere a somnului, așa numitele insomnii, somnolența diurnă, sforăitul și tulburările respiratorii pe durata somnului și modificările motorii și comportamentale anormale în timpul somnului.
Dr. Raluca Bidiga, medic specialist Pediatrie în cadrul Clinicii și Spitalului de Pediatrie MedLife București, spune că orice copil care se trezește de trei ori pe noapte după vârsta de 1 an are o tulburare de somn, dar tulburările de somn nu sunt neaparat boli. Copii din ultimele două categorii, cum sunt cei cu apnee obstructivă de somn, epilepsii sau mișcări stereotipe nocturne, ajung să fie monitorizați și investigați în laboratorul de somnologie.

În general, pentru copiii care au tulburări de somn este bine să se respecte ora normală de mers la culcare. Seara de seară, părinții trebuie să observe și să își dea seama când simte nevoia copilul să doarmă și să respecte apoi acest program inițial. În funcție de acest program se pot face mici ajustări pentru perioadele în care copiii merg la școală sau la grădiniță.

Tulburarea de somn cea mai frecventă la copii este insomnia, iar factorii prinicipali care duc la apariția acesteia sunt cei emoționali și comportamentali. Concret, este vorba despre obișnuințele de a merge la culcare împreună cu un părinte, de ritualul dinainte de somn. În general, spălatul, schimbatul, citirea unei cărți sau alte obiceiuri înainte de culcare nu ar trebui să dureze mai mult de 20-40 de minute. De asemenea, există obiceiuri greșite pe care le formează părinții. În cazul copiilor de peste 1 an care sunt alăptați fie la sân, fie la biberon, aceștia trebuie încurajați să adoarmă singuri la loc. Obiceiuri precum legănatul sau citirea unor povești după ce copilul a adormit ar trebui evitate.

Dr. Raluca Bidiga spune că nu există reguli universale care să îi ajute pe părinți să prevină tulburările de somn, dar trebuie să ținem cont de anumite limite. Există situații când trebuie să ne adaptăm la copil, un exemplu fiind atunci când acesta trece de la dormitul cu părinții la dormitul singur în camera sa. În acea perioadă poate să apară anxietatea de separare, în care copiii se trezesc peste noapte. Este important ca părintele să meargă la copil și să îl asigure că este acolo, iar odată ce copilul s-a linișitit părintele se poate retrage înapoi în camera sa.

Există însă și câteva lucruri generale pe care le putem face pentru a preveni tulburările de somn și care țin de factorii comportamentali, de ritualul de somn și de activitatea de peste zi. Sunt studii care arată că sedentarismul accentuează tulburările de somn, la fel cum o face și expunerea pentru o perioadă îndelungată la ecranele televizoarelor sau tabletele. De asemenea, părinții trebuie să evite să îi dea copilului substanțe excitante de tip cola sau cafea.

Dr. Raluca Bidigă, medic specialist Pediatrie - [ Ссылка ]
Specialitate - [ Ссылка ]

свернуть