Dislipidemiile reprezintă tulburări în homeostazia lipidelor. În mod clasic, acestea se împart în două categorii: dislipidemii congenitale și dislipidemii dobândite. Dacă până acum dislipidemia congenitală apărea la copii, iar cea dobândită la adulți, lucrurile s-au schimbat în ultimii ani și cea dobândită (secundară) apare și la copii din cauza obezității infantile. Practic, de câțiva ani dislipidemia secundară a devenit patologie pediatrică.
Dr. Cristian Minulescu, medic pediatru în cadrul Hyperclinicii MedLife Berceni, afirmă că dislipidemiile nu se diferențiază în niciun fel la nivel clinic și paraclinic. Există însă o deosebire. Dacă în spatele dislipidemiei este o genă care a suferit o mutație atunci vorbim de o dislipidemie primară. Dacă nu există acea mutație este o dislipidemie secundară. La copii, dislipidemia primară reprezintă o problemă serioasă deoarece fiind un organism în creștere care trebuie să își dezvolte și funcția cerebrală, pentru aceștia toxic este și nivelul crescut de colesterol și trigliceride, dar și nivelul scăzut al acestora. Așadar, colesterolul nu este o ”grăsime rea”, ci o grăsime necesară funcționării corpului.
Există dislipidemii primare cu plus, adică valorile colesterolului și trigliceridelor sunt mai mari, și dislipidemii cu minus, adică valorile sunt mai mici decât în mod normal. Dislipidemiile se împart în hiper sau hipocolesterolemie, respectiv hiper sau hipotriglicerenemie.
Pericolul acestor afecțiuni este că nu dau simptome. Atunci când apar manifestări acestea sunt de fapt complicațiile dislipidemiilor. În cazul hipercolesterolemiei, afecțiunea se manifestă prin patologie cardiacă sau AVC. Acestea nu apar însă la vârstă foarte mică, ci tind să se manifeste înspre vârsta adolescenței. Dacă sunt trigliceridele crescute, cea mai frecventă și cea mai redutabilă complicație este pancreatita, care poate să apară la vârste foarte mici, inclusiv la copii de 1 sau 2 ani. Pancreatita acută are un risc letal dacă nu se intervine imediat și întotdeauna are un risc de recidivă dacă nu se corectează nivelul crescut de trigliceride.
Legat de dislipidemiile cu minus, medicul Cristian Minulescu spune că în cazul hipocolesterolemiei principala problemă este retardul mental. De asemenea, la vârsta adolescenței sau la adultul tânăr, hipercolesterolemia duce la apariția unor depuneri de grăsime pe piele. La nivelul ochiului acestea se numesc xantelasme, iar dacă apar pe tendoane se numesc xantoame. Acestea nu sunt periculoase iar de cele mai multe ori pacienții cer ajutorul medicului pentru că îi deranjează strict din punct de vedere estetic.
La fel ca toate bolile congenitale de metabolism, dislipidemiile apar din cauza unei mutații la nivelul unei gene. Mutații în genele metabolismului lipidic sunt însă extrem de frecvente, în special pe linia colesterolului. Cele mai des apare hipercolesterolemia familială și deficitul de lipază acidă lizozomală, aceasta din urmă fiind o boală mult mai severă, cu risc letal. Forma letală poartă numele de sindrom Volkman, iar decesul survine undeva în primele șase luni de viață ale copilului.
Dr. Cristian Minulescu, medic specialist Pediatrie - [ Ссылка ]
Specialitate - [ Ссылка ]
