Subsapte - Cocon (Romanian Rap)


Regret acum ca n-am cap de drum in fata,
schimbarea noastra, adunata in cocoon e gata sa izbucneasca.
Ani adunati in lant, am luat veriga lipsa si-am pus-o pe deget.
Crede-ma cred in defect in lantul trofic.
L-am intrebat pe Alexandru cel Mare pe unde-i drumul
printre vrajitoare cu inima pura si dorinta dar mama acopera-ti scutul,
magie-n maini cu lama ascutita, scaldata in cupa maniei.
Apoi la Venus
i-am dat mainile mele in semn de regret. Zeus,
apara-ma de orice defect la portile Colosului.
Apoi labirintul omului,
culoarea ochiului,
coltul rombului.
Vad natiuni distruse cu Mussolini,
torta firii
stinsa de sucul iubirii,
poiana de vicii
fara muze, doar cu indicii
in bratele fricii
si fara scuza, doar cu ucenicii.
Apoi l-am intalnit pe Gingis Han in razboi cu propia natie.
Drumul tau e scurt asa ca fa senzatie.
Culege cu gratie
lacrimile, asta am invatat.
Lupta nu-i pierduta chiar daca te-ai predat.
Un pradator nou impart,
dar caut pata in panta.
Scaldat in abis cu Hades, o iau spre alta halta,
dar atunci am vazut ceva senin,
la fel cum spunea si Lenin
caut oracolul la inceput de drum bine.
Lumina separa orice nor sau fum.
L-am intrebat: "Structura ta de metal te face mecanism, ai inteles?" "Da!"
Cunoaste fiecare persoana, dar inainte pe a ta.
In Tibet cu Malcolm X 3 ani noi savanti salvati de sarcini,
cu 3 Kappa in buzunar asteptand pe altii.
N-am stat mult,
i-am ginit sufletul absurd
si-am plecat.
Cu capul plecat,
vant divin prin Nazaret
a inceput sa imi dea sa beau din sangele lui ca sa cred.
Il chema Isus,
i-am pupat picioarele dar i-am spus:
"N-ai miros, dar harul!"
Am plecat dimineata fara sa-mi golesc paharul.
De atunci umblu descult cu un cutit in colt la gura,
iar fiecare cuvant prost rostit taie-n carne cruda.
Pan-am intalnit pe ???
in varful piramidelor pana vin si eu.
Ea mi-a spus: "Vin din Eden,
am aur in ochi si viata-n fata
semne pe degete si planetele in balanta.
Vrei sa ma saruti crede,
citeste aceasta carte chiar daca ea te vede."
N-am mai spus nimic.
A deschis triunghiul un pic si-a asteptat
Pasii mei minusculi inspre ea s-au indreptat.
Omoara sunetul,
tunetul din timpan.
O viata am,
dar timp n-am,
asa ca accelereaza
sentimente domestice accesibile in orice ipostaza.
Am vazut cum zambeste asa c-am ignorato,
incognito,
tatuat pe brat la a 5-a inviere.
Umbra ta e o mare avere
de care n-am cum sa scap.
Ne-am contopit in cap si-n gesturi.
Am vorbit despre razboi si restul,
despre elfi si tot ce vezi tu.
Ea a spus:
"Trebuie sa iti iau sufletul si membrele sa le duc spre apus.
Nu te las orice ar fi dar trebuie sa plec.
Vasul meu de sclavi e plin iar tu nu ai bilet.
Un ou pus la frunte tin pe buza,
chiar daca crapa gasim noi o scuza.
Iar de fiecare data o sa te resimt un pic,
ca un nou tic
care se repeta la infinit.
Te rog sa nu plangi dar nici sa zambesti,
caci pe unde ma duce drumul tu n-ai cum sa ma zaresti.
Si-am sa cunosc oameni am sa le spun de tine,
dar in acelasi timp am sa construiesc ceva si pentru mine."
Eu am spus: "Am un lac de lacrimi,
am un pat de patimi,
am un dor dator si un foc cel aprind,
foc stelar in par si laturi,
tesuturi, magma, oxigen, fier combinat cu lutul din care-s construit."
N-a mai intrebat nimic.
S-a intors, a pornit
spre Babilon, plutea deasupra pamantului feelingos si a zambit:
"Iti spun la revedere,
dar ma intorc inapoi c-o mare avere.
Ne vedem la repere ne auzim in ceafa."
Se termina tot brusc, dar din pacate cu o cearta.
Iar de atunci incerc sa-i simt mirosu-n zori,
petale de trandafiri care-mi intra-n pori.
"Te astept aici chiar daca am sa fiu altul,
am sa ratacesc prin lume pana-mi vine ceasul.
Si iar ne intalnim la portile Olimpului.
Da-mi inapoi al meu dulce venin.
Scufunda vase si ai incredere.
Inunda mase, dar ai rabdare cu ele, caci timpul trece."
Ridurile vietii
adunate pe fruntea tineretii.
Anii trec,
ochii mei lipiti de geam nimic nu mai imi povestesc,
asa c-am inceput sa construiesc.
L-am intalnit pe J.F.K. in drum cu glontul,
pe Churchill pictand in ulei "Hotul".
Incet incep in ce sa cred.
Bucati din sfera mea formeaza un complet,
o lume noua,
un nou ou,
gata sa fie umplut.
M-am desprins de scut tacut.
Combin sunet cu vibratii, sange mult
???, carne si marmura
sange de mama, linii, complect si-o latura.
Am spus timpul s-a scurs din clepsidra.
Cu aceiasi pasi marunti ma indrept iar spre piramida,
unde am asteptat si inca astept
milioane de intrebari care formeaza un secret
si abia astept sa-l spun.
Eu te rog gaseste drumul inapoi acasa.
Eu te astept in varful lumii curat si de mana cu fiïca noastra...

свернуть