Versuri:
Trezire
Mocneşte copacul. Martie sună.
Albinele-n faguri adună
şi-amestecă învierea
ceara şi mierea.

Nehotărât între două hotare,
cu vine trimise subt şapte ogoare,
în văzduhuri zmeu,
doarme alesul, copacul meu.

Copacul meu.
Vântul îl scutură. Martie sună.
Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,
din greul fiinţei să mi-l urnească,
din somn, din starea dumnezeiască.

Cine vântură de pe muncel
atâta lumină peste el?

Ca lacrimi - mugurii l-au podidit.
Soare, soare, de ce l-ai trezit?
Sursa: [ Ссылка ]

Fundal muzical: Chant of the Mystics: Divine Gregorian Chant "Kyrie eleison (orbis factor)"

свернуть