Cântarea mea, deplin, lsuse,
şi-a lepădat orice podoabă,
cu-adâncurile ei, supuse,
vrea Ție-n veci să-Ți fie roabă.
Pe Tine doar, numai pe Tine,
să Te înalţe-n orice vreme;
printre chemăriIe-i senine,
Fiinţa Ta cu dor S-o cheme!
Şi cu-a luminii simplitate
să poată netezi Cărarea,
spre harurile minunate,
Ia toţi câţi îi aud chemarea.
Să poată-n dulcea-i armonie,
furtunile să potolească,
puteri în suflete să-nvie,
spre Tine, Doamne, să păşească.
Balsam alinător şi darnic
să fie pentru-orice făptură,
şi fie credincios paharnic,
turnând a păcii băutură...
O, umpIe-mi inima, lsuse,
cu melodii tot mai divine,
şi-n simplitatea lor, supuse
Să facă Sluibă pentru Tine!
Descarcă PDF: [ Ссылка ]
![](https://i.ytimg.com/vi/JCNna0kCR9A/maxresdefault.jpg)