Ciclul de conferințe „Justiția memoriei”, organizate de Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino, coordonate și moderate de Cristian Pătrășconiu, propune idei și dezbateri în jurul unor teme de ardentă actualitate, reliefând rolul și importanța memoriei în evocarea și înțelegerea faptelor petrecute în perioada comunismului, sistemul politic ce a provocat cele mai multe victime din întreaga istorie a umanității.

Cât de gravă este tendința de reabilitare a comunismului și a Securității, pe fondul dezinformărilor apărute în ultima vreme? Cum a devenit posibilă rescrierea istoriei recente la tribunal, adesea chiar în prezența victimelor dictaturii comuniste? Care sunt principalele aserțiuni sau teze puse în circulație de securiști, ce contribuie la fenomenul de reabilitare a comunismului? Cum s-au extins, de-a lungul deceniilor de dictatură comunistă, ariile de interes ale Securității, metodele de recrutare a informatorilor – inclusiv din rândurile minorilor, în școli – și mijloacele de urmărire a populației? În numele cărei pretinse neutralități profesionale invocă astăzi securiștii, în fața instanțelor, exonerarea de propriile acțiuni de poliție politică și de infracțiunile împotriva umanității? În cadrul seriei de conferințe „Justiția memoriei”, prelegerea Germinei Nagâț, cercetător științific și membru al Colegiului CNSAS, intitulată „Când să nu-i credem pe securiști?”, susținută în 13 martie 2024, în Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, prilejuiește o minuțioasă radiografiere a mecanismelor de distrugere a țesutului social prin acțiunile Securității, documentate de cele peste un milion de dosare de urmărire informativă aflate în arhiva CNSAS, care ne îndeamnă la stăruitoare exerciții de limpezire a memoriei colective, îndeosebi în fața mistificării deliberate a faptelor săvârșite și a semnificațiilor acestora.

свернуть