Podcast pe teme juridice: Dezbatere cu tema "Daunele morale - evaluare psihologică" susținută de avocatul Bogdan Frâncu și psiholog Mihaela Rus, profesor universitar doctor Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor filiala Constanța.
Avocat Bogdan Frâncu: Bine ați venit la un nou podcast organizat de Asociația Protect Just și Societatea Civilă Profesională de Avocatură Argint-Frâncu și Asociații sunt avocatul Bogdan Frâncu și astăzi, în prima parte a podcastului vom discuta cu doamna profesor universitar doctor Mihaela Rus, președinta Colegiului Psihologilor filiala Constanța, pentru a înțelege mai bine traumele la care sunt expuse persoanele care, în urma unui tragic eveniment, au pierdut pe cineva drag.
Înainte de a vedea cum sunt influențate din punct de vedere psihologic aceste persoane, o să încerc să fac un o succintă prezentare juridică a situației cu privire la modalitatea în care instanța cuantifică aceste despăgubiri și o să subliniez faptul că în legislația din România nu există o formulă de calcul a acestor despăgubiri.
Dacă daunele materiale se calculează în funcție de chitanțe, bonuri sau uneori chiar în urma declarațiilor martorilor, daunele morale sunt foarte greu de cuantificat, pentru că ele de fapt, exprimă o trăire, o suferință și este foarte greu ca această suferință să ajungă să fie exteriorizată și dovedită cu alte mijloace de probă. Singurul mijloc de probă care poate să reflecte cel mai apropiat de realitate trăirea victimei este o evaluare psihologică făcută de un psiholog care este acreditat să facă asemenea evaluări.
De altfel, și Înalta Curte de Casație și Justiție a decis faptul că întinderea daunelor morale se stabilește prin apreciere, în primul rând ca urmare a aplicării de către instanță a unei analize asupra criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de părțile în cauză, cât și la valoarea lezată. Intensitatea cu care aceste evaluări și consecințe au fost percepute de către persoanele vătămate.
Chiar dacă discutăm de o infracțiune din culpă pe care legislația penală o pedepsește mai blând în legislația civilă. Efectul asupra membrilor familiei pentru pierderea unei persoane dragi este același fie că fapta s a săvârșit din culpă sau a fost săvârșită cu intenție. Viața este, fără îndoială, acel bun suprem pe care nu ți îl poți da ție însuți.
O poți însă da ori lua un extrem de bogat și divers ansamblu de cutume, percepte religioase și filozofice de legi situează în îndelungata istoria umanității, apărarea vieții, protecția ei în vârful piramidei de norme morale și juridice. Pe orice treaptă a dezvoltării sale, Omul și a apărat viața, individual sau colectiv, prin toate mijloacele de care a dispus în acest scop.
Viața poate fi socotită drept cea mai importantă valoare socială pe care legislația penală în genere o apără împotriva infracțiunilor. Rațiunea acestei considerente își are originea în aceea că atingerea adusă vieții nu mai poate fi reparată, instalarea morții fiind un proces ireversibil. Într o asemenea situație nu se mai poate face aplicare principiului restitutio in integrum.
Așadar, vom vorbi despre traumele persoanelor care au pierdut pe cineva apropiat cu doamna psiholog Mihaela Rus, dar și despre cât valorează viața unui om. Mai exact, vom afla după ce criterii cuantifică instanța daunele morale ca urmare a unui deces, indiferent dacă acest deces a apărut din cauza unor accidente rutiere, accidente de muncă, malpraxis, atacul unui animal, că tot vom avea un pod, caz despre persoanele care sunt mușcate de câinii nesupravegheați sau chiar atunci când discutăm despre victima infracțiunii de omor.
Bine ați venit, doamnă profesoară! Să încercăm să lămurim câteva aspecte care țin de opinia unui psiholog cu privire la trăirile și traumele prin care trece o persoană care a pierdut pe cineva apropiat, fie că vorbim de un membru al familiei sau chiar un concubin.
Pentru început, vă rog să ne lămuriți după cât timp apar primele semnalmente, așa zișii markeri ai sindromului de stres post-traumatic.
Psiholog Mihaela Rus: Bună ziua! De cele mai multe ori nu se instalează imediat din punct de vedere psihologic, ci de obicei la o lună sau două luni după pierderea respectivă, pentru că după pierdere, persoanele aparținătoare sunt antrenate în tot felul de comportamente, în a gestiona cumva toată această situație a pierderii, partea ei juridică și economică, financiară etc. După ce se liniștesc, își dau seama că persoana respectivă nu mai este lângă ei și încep să experimenteze această trauma.
Vom discuta în primul rând despre persoanele care sunt îndreptățite la despăgubiri. Astfel, raportat la articolul 1391 alineatul 2 Cod civil, pot solicita daune morale ascendenții, adică părinți, bunici, descendenții. Și aici ne referim la copii, nepoți, dar și frații .....
