Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii, mișcarea aparentă a Soarelui sau o combinație a poziției celor două corpuri cerești.
Calendarul solar stabilește durata unei zile, a celor patru anotimpuri, solstițiile și echinocțiile în raport cu traiectoria aparentă a Soarelui pe bolta cerească. Exemple de calendare solare: egiptean, coptic, zoroastric, maia, aztec (Tenochtitlán), iulian, gregorian, armean, Bahá'í.
Calendarele selenare (sau lunare) iau ca reper mișcarea Lunii în jurul Pământului. Exemple de calendare lunare: sovietic, ebraic, tailandez, chinezesc.
...
* Calendarul iulian (365,25 zile)
Introdus din ordinul împăratului Iulius Cezar (anul 46 î.Hr.) are o zi în minus la 128 de ani (7,8 zile în 1000 de ani).
A aproximat cele 5 h 48' 46" ale anului tropical ca fiind 6 ore. Ramânea astfel o diferență de 11 minute și 14 secunde cu care anul civil era mai lung decat anul tropical, astfel la fiecare 128 de ani apare o diferență de o zi.
...
* Calendarul gregorian (365,24 zile)
Elaborat din ordinul papei Grigore al XIII-lea (24 fev. 1582) este cu 13 zile înaintea calendarului iulian (diferența va fi de 14 zile în 2100). Are o zi în minus la 3300 de ani (3 zile la 10.000 de ani).
Ultima zi de 4 octombrie 1582 a calendarului iulian a fost urmată de prima zi a calendarului gregorian, 15 octombrie 1582. Ulterior s-au adăugat încă 3 zile, deoarece calendarul iulian a avut ani bisecți în 1700, 1800 și 1900.
România a adoptat oficial stilul nou, Calendarul Gregorian, pe baza Decretului publicat în Monitorul Oficial nr. 274 din 6 martie 1919, astfel că 1 aprilie a devenit 14 aprilie 1919.
...
Prin an se înțelege o perioadă de timp necesară Pământului (Terrei) pentru a efectua o rotație completă (Mișcarea de revoluție a Pământului) în jurul Soarelui și care cuprinde 12 luni sau 52 de săptămâni (365/366 de zile).
Calendarul gregorian consideră că un „an calendaristic” este acel an care începe pe 1 ianuarie (Anul Nou) și se termină pe 31 decembrie.
Durata anului calendaristic este de 365 de zile în anii normali și de 366 de zile în anii bisecți, ceea ce dă o medie de 365,24 zile.
Anul calendaristic trebuie să fie sincron cu ciclul anotimpurilor și prin urmare trebuie să fie o aproximare practică a anului tropical.
Anul tropical (an solar) este timpul de care Soarele are nevoie pentru a se întoarce în aceași poziție în ciclul anotimpurilor, văzut de pe Pământ. Are 365 de zile, 5 h 48' 46".
...
* Calendare în Biserica Ortodoxă:
Deși țările din Europa Răsăriteană au adoptat calendarul gregorian până în 1923, bisericile lor naționale ortodoxe folosesc în continuare calendarul iulian.
La Conferința interortodoxă de la Constantinopol din mai 1923 a fost propus un calendar iulian revizuit, ce este format dintr-o parte solară, care va fi similară cu calendarul gregorian până în anul 2800 și o parte lunară, cu ajutorul căreia se calculează astronomic Paștele la Ierusalim.
Toate bisericile ortodoxe au refuzat partea lunară, continuând astfel sărbătorirea Paștelui conform calendarului iulian, după indicațiile Primului Sinod Ecumenic de la Niceea din 1925, adică este celebrat în ziua de duminică, după prima Lună plină care urmează după echinocţiul de primăvară. Dacă această duminică se suprapune Paştelor evreiesc, sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.
Sinodul din Constantinopol a sincronizat noul calendar cu Calendarul gregorian prin aceea că 1 octombrie 1923, din Calendarul iulian, a devenit 14 octombrie în Calendarul iulian revizuit, eliminându-se astfel 13 zile.
În prezent există trei calendare care se folosesc în cadrul Bisericii Ortodoxe:
- Calendarul iulian („Stil vechi”: Ierusalim, Rusia, Serbia, Georgia, Polonia, Sinai, Ucraina și Japonia). Sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie în calendarul iulian (7 ianuarie în calendarul gregorian).
- Calendarul iulian revizuit („Stil nou”: Constantinopol, Alexandria, Antiohia, România, Bulgaria, Cipru, Grecia, Albania, Cehia și Slovacia și Biserica Ortodoxă din America). Folosesc partea solară a calendarului iulian revizuit. Sărbătoresc Crăciunul pe 25 decembrie în calendarul gregorian, odată cu bisericile catolice, până în anul 2800.
- Calendarul gregorian („Stil nou”: Finlanda și Estonia). Folosesc calendarul gregorian pentru sărbătorirea Paștelui.
...
Anul Bisericesc începe în tradiția bizantină la 1 septembrie (Anul Nou bisericesc) și se încheie la 31 august. După tradiția iudaică, în această zi Dumnezeu a început lucrarea de creare a lumii și Mântuitorul a început activitatea sa de propăvăduire a Evangheliei.
Anul Nou Bisericesc a fost instituit la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, când s-a decis să se sărbătorească în data de 1 septembrie.
Prima sărbătoare din Anul Bisericesc începe cu Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), cea care L-a adus pe Mântuitorul nostru pe pământ” și se încheie cu prăznuirea sărbătorii Adormirea Maicii Domnului (15 august).
