@SebiTV866
Peștera Ghețarul de la Scărișoara adăpostește al doilea cel mai mare ghețar subteran din sud-estul Europei. Astfel Ghețarul de la Scărișoara este una din cele mai importante peșteri din România.
În unele cazuri gheața se formează în peșteri din cauza tasării zăpezii pe fundul avenelor. Gheața se păstrează de-a lungul verilor, datorită altitudinii ridicate la care se găsesc respectivele cavități.
Peșterile din Muntii Apuseni care adăpostesc ghețari subterani nu intră însă în această categorie. Prezența gheții nu se datorează condițiilor climaterice reci, ci unui regim de ventilație special care determină un topoclimat subteran de factură glaciară.
Descoperirea Ghețarului de la Scărișoara nu a putut fi datată. Locuitorii acestor locuri probabil cunoșteau ghețarul de foarte mult timp.
Prima atestare scrisă a existenței ghețarului o găsim într-un document prin care împărăteasa Maria Tereza autoriza ocolul silvic din comuna Scărișoara să taie lemne pentru repararea scărilor de acces la ghețar.
Ca și mențiune turistică apare pentru prima
dată în anul 1847, într-o carte a A. Szirtfi. Binecunoscutul explorator al Apusenilor, Adolf Schidl, descrie peștera foarte amănunțit într-o carte din anul 1863. A topografiat peștera realizând o hartă și două profile schematice.
Primele cercetări științifice au fost făcute de reputatul Emil Racoviță, întemeietorul științei biospeologiei și fondatorul Institutului de Speologie de la Cluj (primul institut de speologie din lume). Între anii 1921 și 1923 acesta a vizitat peștera Ghețarul de la Scărișoara de cinci ori. Constatările și ipotezele lui au fost publicate într-o lucrare în anul 1927.
Prin conștientizarea autorităților că peștera Scărișoara prezintă un interes științific deosebit, a obținut punerea sub protecție a ghețarului în anul 1933.
Această cavitate este primul obiectiv speologic din România – monument al naturii. Următoarele etape a studierii peșterii s-au desfășurat între anii 1963-1968 și 1982-1992.
Music: Sweet
Musician: LiQWYD
URL: [ Ссылка ]
