"În tot pământul s-a răspândit vestirea ta, că acela a primit cuvântul tău, prin care, cu Dumnezeiască cuviinţă ai învăţat şi ai pus rânduială în obiceiurile oamenilor", sunt cuvintele de laudă pe care creștinii le înalță ca rugăciune Sfântului Vasile cel Mare. Acesta provine din grecescul "basileios”, care înseamnă "rege”, "împărat”.
Acest Mare om, s-a născut în anul 329 în Cezareea Capadociei, Turcia de astăzi, într-o familie creştină binecunoscută – tatăl său, Sfântul Vasile cel Bătrân, care a fost un renumit învăţător în Pont și mama Emilia, iar sora sa, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinţi.
Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol şi la Atena, remarcându-se încă de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.
În căutarea căilor spre perfecţiune, Sfântul Vasile vizitează mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina şi Mesopotamia. Înainte de această călătorie, a făcut o primă împărţire a averii sale la săraci. La întoarcerea în Pont, el înfiinţează o mănăstire pe malul râului Iris, unde îmbina munca cu rugăciunea şi cu râvna intelectuală. Aici a scris Regulile vieţii monahale (Regulile mari şi mici) după care se conduc și astăzi mănăstirile ortodoxe.
Sfântul Vasile este considerat părintele monahismului oriental.
Sfântul Vasile a organizat admirabil asistenţa socială şi a făcut a doua împărţire a averii sale celor săraci și oprimaţi. A iniţiat nenumărate acte de caritate și a îndemnat pe cei înstăriți să folosească averile lor, pentru ajutorarea celor lipsiți.
A luptat pentru alinarea suferinţelor oamenilor, nefăcând discriminare între oameni şi credinţele lor. Toate aceste aşezăminte erau cunoscute sub numele de Vasiliada, unde fiecare boală îşi avea rezervată clădirea şi personalul necesar pentru îngrijire. A înfiinţat instituţii de asistenţă socială: azile, cantine sociale, spitale și şcoli.
Sfântul Vasile a împodobit serviciul divin cu Sfânta sa Liturghie, căci fost un preot de excepţie, mare liturghisitor şi prieten de nădejde, pedagog şi organizator înnăscut. Toate acestea întregesc portretul pentru un Mare Sfânt al Bisericii.
Sfântul Vasile cel Mare a murit în data de 1 ianuarie 370.
În tradiția populară românească, se spune că Sfântul Vasile s-ar fi rugat la Dumnezeu să îi dea o zi, astfel că i s-a dat prima zi din an, alături de sărbătoarea Tăierea împrejur a Domnului Iisus Hristos. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguţă de busuioc la toarta unui clopoţel şi i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune. De aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie. De aceea vă urăm și noi LA MULȚI ȘI FERICITI ANI!
TVR, Universul credinței, 3 ianuarie 2021
