Vorbesc omeneşte, din pricina neputinţei firii voastre pământeşti: după cum odinioară v-aţi făcut mădularele voastre roabe ale necurăţiei şi fărădelegii, aşa că săvârşeaţi fărădelegea, tot aşa acum trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră!
20Căci, atunci când eraţi robi* ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire.
21Şi ce* roade aduceaţi atunci? Roade de care acum vă este ruşine, pentru că sfârşitul** acestor lucruri este moartea.22Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi* de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit: viaţa veşnică.23Fiindcă plata* păcatului este moartea, dar darul** fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Hristos, Domnul nostru.
