BLOG: [ Ссылка ]
FACEBOOK: [ Ссылка ]
Dacă cele ce vor urma în liste și în mici povestiri vi se vor părea interesante, citiți cartea doamnei Ioana Pârvulescu „În intimitatea secolului 19", n-o să vă plictisească!
1. Primăria organizează in 1889 un recensământ al populației capitalei. Bucureștiul număra atunci 194.633 de suflete. Mult pentru epoca aceea, de 10 ori mai puțin decât astăzi.
2. Un moment important în istoria Cișmigiului s-a înregistrat în același an, în 1889, vara. O acrobată din Franța, domnișoara Dare, se ridica cu un balon la o înălțime "destul de mare" ținându-se numai cu dinții de un trapez agățat de nacela balonului. Cine avea curaj și bani putea urca în nacelă să încerce beția înălțimii. Un gazetar curajos, Paul Ciuculescu, de la ziarul Orient, a urcat cu balonul, dar nu se ținea în dinți, ci foarte tare cu mâinile de marginea nacelei.
3. La 9 ianuarie 1883, pe un ger de crăpau pietrele, s-a organizat un concurs bărbătesc de patinaj pe lacul Cișmigiu. Au fost mai multe probe: iuțeală, figuri, înconjurul lacului de 2 ori cu drapelul în mână și o probă de rezistență, adică 3 tururi ale lacului. La concurs a participat un public numeros, care a plătit chiar și bilet și a stat pe malurile lacului încurajându-și favoriții.
4. Bucureștiul era un oraș vesel. În februarie 1881, Alecsandri observa: „La București, lumea se distrează mai mult ca oriunde, în ciuda amenințărilor termometrului, se dansează peste poate, ca de altfel în toată Europa, după cum spun ziarele."
5. Ianuarie și februarie sunt luni de carnaval. Se organizau baluri mascate la teatre, dar și în casele aristocraților. La rubrica „Fapte diverse" din ziarul Cronica apare următorul anunț: „Direcția generală a teatrelor ne înștiințează că în serile de 10, 24, 31 ianuarie și 7, 14, 21 februarie se vor da în sala Teatrului Național baluri mascate. Cumpărați bilete din timp"
6. În același ziar, apare și următorul anunț: "Mâine, miercuri, la ora 8 seara, în sala cunoscută a Universității, domnul Titu Maiorescu va reîncepe prelegerile domniei sale asupra logicei și aplicărilor ei"
7. Capitala face progrese spre civilizație, dar casele bucureștenilor sunt înconjurate de curți, ca la țară, unde oamenii cresc animale mari și mici. Mai toți au: câini, pisici, păsări, mulți cresc porci iar unii au cai și căruțe. Uneori, chiar care cu boi trec agale pe Calea Victoriei.
8. Erau și atunci câini fără stăpân. Gazetarii din opoziție scriu în vara lui 1889 că 144 de persoane au fost mușcate de câini turbați. Iar în ziarele celor de la putere se atrage atenția primarului că „cei însărcinați cu prinderea câinilor nu-și fac deloc datoria, așa că se întâmplă ca oamenii să fie mușcați de câini, chiar în fața Teatrului Național.
9. Bucureștiul era un oraș în care aveau loc multe spectacole, pentru toate obrazele și pentru toate buzunarele. Aproape în fiecare săptămână era un concert și câteva spectacole de teatru. Au concertat la București Franz Liszt, cântăreața Adelina Patti și actrita care uimise Parisul, Sarah Bernhardt.
10. În 1890, cea mai scăzută temperatură la București a fost în ianuarie: -22.4 grade celsius, iar cea mai ridicată : 37.2 grade celsius, în iulie.
Dacă aveți alte detalii despre Bucureștiul vechi, cărți sau orice fel de informații legate de acest subiect, lăsați-le în rubrica de comentarii. Vă asigurăm că le vom citi pe toate.
