Muzica: Florin-Paul Camen
Versuri: Adrian Păunescu
Du-te-n casă, vine toamna, vine toamna pe pământ
Rămurişul de-astă vară este veşted şi e frânt.
Peste brumă, vine brumă, vine toamna peste noi,
Hai în iulie, hai cu toţii, hai în iulie-napoi.
Şi să spunem cu durere psalmii iernii către cer,
Şi să punem de-ale gurii pe pustiul lăicer,
Du-te-n casă, vezi de soba are coturi, are coş,
Vine toamna şi copiii sunt mereu mai friguroşi.
Am să-ţi dau legalizarea unui straniu testament,
Să-l citeşti la bătrâneţe şi să-l împlineşti prudent,
Am să mor la umbra dulce a clădirilor de fân
Şi acolo, pentru ulii peste toamnă să rămân.
Noapte bună şi adio, toamnă bună şi ce vrei,
Poţi să-mi faci din frunză moartă rugul ultimei scântei,
Şi pe urmă, intră-n casă, vine toamna peste toţi,
N-ai să poţi să-mi dai o mână, am să cad şi n-ai să poţi.
Vine toamna ca un viciu şi de formă şi de fond
Am să cad la umbra clăii, surâzând spre orizont.
Vine toamna, vine toamna, vine toamna peste noi,
Am să-i cad în mână grabnic ca o pradă de război.
Du-te-n casă şi fă focul, rămurişul este frânt,
Vine toamna, vine toamna, vine toamna pe pământ.
Şi să-ţi pui flanel de lână, pune-mi pernă frunze vechi,
Pune-ţi ultimele fructe în zulufi şi la urechi.
Du-te-n casă, vine toamna, eu rămân să o aştept.
Este ultima mea toamnă, este ultimul meu drept.
26.XII.2009...seara A(G-III)
#camen #folk #muzica #cenaclu #flacara #paunescu #melodie #cântec #toamna
[ Ссылка ]
[ Ссылка ]
[ Ссылка ]
[ Ссылка ]
