Rămăsesem dator din toamna cu acest traseu minunat, gata sa te treacă prin toate intr-un timp nu foarte lung, aproximativ cinci ore. Putina încălzire prin stațiune de la Hotel Roman pana la punctul de întrare în traseu. Apoi, in ordinea numerelor de pe tricou, Crucea Alba cu Puntea Noua de pe care se vede amețitor de mișto și spectaculos, Grota lui Serban(punctul în care am ajuns asta iarna și m am întors din cauza zapezii), traseul prin pădure și hățișuri urmat apoi de câteva catarari ușoare pe o creasta de calcar care te conduce ca pe un rege ostenit dar victorios în Sala Tronurilor, Domogledul Mic. Te mai despart 20-30 de minute de Vârful Domogledul Mare în câte ajungi în aproximativ 3h jumătate cu tot cu opriri. Diferența de nivel este destul de considerabila, aproape 1000 m. Urmăriți vlogul pentru toată călătoria. Vremea a ținut cu mine și de data asta, am avut un vânt prietenos pe post de răcire, deși se anunță o super canicula azi, când soarele dogoritor își începea recitalul, am fost primit cu bratele deschise de răcoarea pădurii care m-a purtat pana la final. Pot zice ca mi am luat o în freza de la căldură doar pe cei 4 kilometri prin stațiune pana la Roman. Am pornit pe la 07. 30 in traseu și în 04 ore si 50 minute eram deja în ceea ce ar trebui sa se numească Fabrica de var (habar nu aveam ca o sa nimeresc de a dreptul în casele unor oameni, fără curte, care culmea nu se mirau de mine. "Pe aici iese traseul? Da da pe aici? Musca câinele ala? Musca dar e legat". Cam asta cu o drumeție de aproximativ 6 ore cu tot cu parcurs prin stațiunea Herculane.8 kilometri jumătate fără aia 6 prin stațiune. Pana la urma ce rămâne din clasicul asta de Herculane... Pinul de Banat, înălțimile, modul în care acesta creste precum și alte feluri de plante. Dar când vii aici, vii pentru Pinul de Banat. Viperele nu au vrut sa se arate nici azi. Spor.
