[ Ссылка ]
Unirea Basarabiei cu România, din 1918, a fost sărbătorită la Chişinău, cu manifestări de amploare, pentru prima dată, după ce, anul trecut, fosta guvernare comunistă a pierdut puterea. Tineri de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în Hora Unirii şi au simulat, în faţa fostului sediu al Sfatului Ţării, actul votării unirii, de acum 92 de ani.
Actul Unirii Basarabiei cu România, produs la 27 martie 1918, are o semnificaţie deosebită şi în prezent, susţin numeroşi reprezentanţi ai intelectualităţii şi clasei politice de la Chişinău, în timp ce opoziţia comunistă califică acest eveniment drept începutul unei "tragedii".
"Actul Unirii demonstrează că noi suntem români şi vorbim limba română. Tot neamul meu a luptat pentru cauza naţională, deoarece aceasta este vrerea Domnului şi suntem obligaţi să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-a lăsat nouă Dumnezeu - să fim împreună, să vorbim aceeaşi limbă şi să ne bucurăm împreună în familia europeană", a declarat preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.
O altă poziţie o au comuniştii, aflaţi în opoziţie, dar care în timpul celor opt ani cât s-au aflat la guvernare au încercat să stopeze mişcările pro-româneşti din Republica Moldova.
"La 27 martie 1918 nu a avut loc o unire, este vorba de o anexare a unui teritoriu din partea unui imperiu sărac şi fără viitor. O anexare care a durat ceva mai mult de 20 de ani şi a reprezentat pentru poporul Moldovei o tragedie nu numai din punct de vedere istoric, dar din punct de vedere cultural, psihic şi spiritual", a declarat pentru Agerpres secretarul executiv al Partidului Comuniştilor, Iurie Muntean. Potrivit lui, după actul din 1918 Basarabia nu a avut niciodată drepturi depline în cadrul României, iar "decizia Sfatului Ţării privind aşa-zisa unire nu s-a produs în mod democratic, dar în prezenţa ostaşilor români, înarmaţi cu mitraliere".
Sfatul Ţării (legislativul din Basarabia din 1918) a votat la 27 martie 1918 actul Unirii, cu votul majorităţii membrilor săi.
