A doua zi de referendum am fost la Videle. Puținii oameni pe care i-am întâlnit prin oraș, ieșiți la plimbare sau la cumpărături, nici nu voiau să audă de „votare”. Și toți erau contra lui Dragnea și a videlor din Guvern.

„Ce mi-au făcut mie ăștia ca să țin cu ei?!”, s-au revoltat mai toți oamenii întâlniți pe străzile mângâiate de o toamnă ca-n povești. Până și căruțașii care tulburau lâncezeala duminicală cu tropot de cai în galop lăsau în urmă vorbe nu tocmai de laudă la adresa stăpânirii.

Apoi, pe o bancuța dintre blocuri, am întâlnit-o pe fosta femeie de serviciu de la Primăria din Videle, acum o pensionară slobodă la gură care știe despre Carmen Dan, Dăncilă și Dragnea mai mult decât un tabloid.

Sincer, mi-a plăcut mult la Videle. Mi-au plăcut oamenii pe care i-am găsit curioși, curajoși, prietenoși. Poate că ospitalitatea cu care ne lăudam cândva nu e doar o legendă. Doar că pe mulți dintre români nu i-a mai vizitat nimeni demult de plăcere, ci doar din interes. Dacă se vor apropia cu toată ființa de acești oameni, politicienii tineri îi vor câștiga de partea lor.

Mă puteți susține și citi mai pe larg aici: [ Ссылка ]

свернуть