Ce poate să facă presa, între GDPR, aroganța autorităților și supremul Adevăr oficial. Reacția la "Iohannis - o singură întrebare" într-o lume ideală
Sunt informații pe care autoritățile le refuză presei, prevalându-se de Regulamentul general privind protecția datelor. Pe scurt, GDPR-ul în virtutea căruia o informație este secretizată, deși acest regulament nu a fost creat pentru a se ascunde după el autoritatea și nici pentru a ține la secret componența completă a Grupului de Comunicare Strategică, cel care gestionează comunicarea privind pandemia de COVID-19 în România.
Poate un jurnalist să solicite informații spitalului din Belgia unde e internat medicul-erou din Piatra Neamț sau nu e etic și mai bine așteaptă disciplinat, cum a recomandat și premierul Ludovic Orban, să i se spună oficial de autoritățile române? Cum rămâne cu a doua întrebare pentru președinte, care acum e interzisă, cu dezbaterea PSD numai cu unii jurnaliști și mai ales pentru cine e GDPR: pentru oameni, să îi protejeze în fața autorității sau pentru autorități, să se ascundă de întrebările presei?
Sunt întrebări la care a răspuns Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), într-un dialog video cu Spotmedia.ro.
