Din expunerea profesorului Nicolae-Şerban Tanaşoca:
"România a dus o politică de respect faţă de toate minorităţile din interiorul ţării, le-a acordat toate drepturile pe care trebuia să le acorde conform legislaţiei internaţionale, în schimb, nu a fost tratată la fel în ţările din Balcani. [...] Fiecare din popoarele balcanice căuta să demonstreze că aromânii sunt conaţionali de-ai lor romanizaţi – deci grecii voiau să spună că sunt greci romanizaţi (asta e teoria oficială în Grecia), bulgarii că sunt ciobani bulgari din nordul Bulgaiei şi că vlah înseamnă „cioban” în sec. XIII, sârbii, care sunt cei mai ştiinţifici, recunosc că vlahii sunt foştii romanici dar că s-au deznaţionalizat foarte devreme şi că, la momentul istoric când sunt abundent menţionaţi în documente, deja nu mai sunt romanici, nu numai că nu mai sunt români."
"Aromânii, oriunde au fost, au avut o dublă conştiinţă: că sunt armâni, dar, pe de altă parte, au avut devotament faţă de mediul unde au crescut, faţă de societatea unde s-au dezvoltat."

Intervievată la finalul evenimentului, doamna Marilena Rotaru, copreşedinte ANRM, organizatorul seriei "România în timpul monarhiei", a afirmat:
"M-a impresionat şi mă emoţionează continuu atunci când descopăr oameni făcând parte dintr-o comunitate că au această preocupare, de a transmite mai departe valorile acestei comunităţi, acelei civilizaţii şi culturi din care provin. E foarte important, şi nu vreau să spun că acord o mai mare importanţă aromânilor decât dacoromânilor sau celorlaltor comunităţi. Nu - fiecare fir de iarbă e foarte important! Aromânii vin dintr-o risipă geografică dar sunt expresia mai multor culturi."

свернуть