După ce am citit cartea lui Simon Geissbühler “Cimitirele evreieşti din Bucovina”, am hotărât să-l vizitez cât mai repede posibil.
În această carte, prezentarea satului Mihăileni, a istoriei comunităţii evreieşti din acest sat şi a cimitirului se află la paginile 74 – 83, în total 9 pagini din care 8 sunt cu fotografii. Autorul cărţii vede astfel satul Mihăileni: “Un sat cu aspect sărăcăcios, de pe malul stâng al râului Siret – nu mai face parte din judeţul Suceava, ci din judeţul Botoşani”.
După ce a vizitat cimitirul autorul notează: “Cimitirul iudaic datează din secolul al XIX-lea, fiind situat pe o mică înălţime şi înconjurat de un gard de sârmă, poarta de la intrare este încuiată. O parte dintre pietrele funerare au fost acoperite de bălării. Totuşi starea generală de conservare a cimitirului este bună”. Primarul localităţii i-a declarat că are motive să-i fie ruşine pentru Mihăileni, cimitirul iudaic este foarte părăginit, fiind uneori utilizat în mod abuziv şi ca loc de depozitare a gunoaielor.
Despre Mihăileni şi comunitatea evreiască de aici, date interesante se află în cartea scriitorului Zisu Lebel, originar din acest sat. În cartea “Amintirile mele”, apărută în anul 2005, acesta scrie: „Evreii din Mihăileni vorbeau între ei idiomul idiş, dar ştiau aproape toţi şi româneşte”. Apoi el declară că, “În perioada copilăriei, la Mihăileni, nu am cunoscut nicio manifestare de antisemitism”.
Recent, am reuşit să vizitez acest cimitir. Poarta din fier-beton am găsit-o închisă şi legată cu sârmă de balot. Ceva mai sus de poartă am găsit o spărtură în gard, care era folosită pe post de acces în cimitir. Aşezat în partea de nord a satului, în partea stângă a drumului care duce la Dersca, cimitirul evreiesc ni se prezintă ca un teren viran năpădit de buruieni, arbuşti și presărat cu pietre tombale. Iarba şi tufişurile acoperă o mare parte de pietre tombale, care sunt însă bine păstrate. În partea dreaptă a porţii de intrare se află o casă mortuară aflată într-o stare avansată de degradare. Lângă casa mortuară este un monument format din două părţi, un obelisc şi un zid în care sunt încastrate mai multe plăci de marmură inscripţionate. Pe obelisc, este inscripţionat următorul text: “EROILOR EVREI-ROMÂNI DIN ORAŞUL MIHĂILENI 1916-1919”. Sub inscripţia principală există o placă de marmură cu un text aproape şters de intemperii. Monumentul a fost ridicat probabil în perioada 1919-1925, perioadă în care Mihăileniul avea statut de oraş. Celelalte plăci de pe obelisc au fost vandalizate şi sunt greu lizibile
Privind acest monument, am înţeles de ce fotografia lui nu apare în cartea lui Simon Geissbühler, deoarece acesta căuta urme ale holocaustului şi nu avea ochi pentru acest splendid monument al convieţuirii paşnice dintre români şi evrei. După opinia noastră monumentul eroilor evrei din Mihăileni este un unicat în Moldova şi un exemplu de înalt patriotism.
Noi am scris aceste rânduri pentru că acest monument unicat ar putea fi introdus în circuitul cultural acolo unde este locul lui. Încheiem aceste rânduri cu speranţa că autorităţile locale vor găsi timp pentru curăţarea de vegetaţie a monumentului, iar la data de 1 Decembrie să aşeze o coroană şi să aprindă o candelă pentru aceşti oameni care s-au jertfit pentru România Mare, deşi erau etnici evrei.
Prof. FRANZ PIESZCZOCH [ Ссылка ]

свернуть