Se apropie mare sărbătoare a Învierii Domnului și, cu toții, urmărim cu îngrijorare cursul evenimentelor. Ne-a șocat anul trecut duritatea cu care autoritățile au înăbușit bucuria Învierii și sunt temeri că și anul acesta lucrurile nu vor decurge după rânduiala obișnuită. Dar credeți că, de-a lungul istoriei bimilenare, Bisericii și creștinilor le-a fost în general ușor, chiar și de Paști? Eu cred că uităm prea repede...
De aceea, pentru că sâmbăta care vine, pe 10 aprilie, facem pomenirea Sfântului Sfințit Mucenic Grigorie al V-lea, Patriarhul Constantinopolului, m-am gândit că ar fi potrivit să rememorăm împreună ziua de Paști de la Constantinopol din 1821, adică de acum exact 200 de ani.
Era o perioadă de mari frământări în interiorul Imperiului Otoman. Poporul grec, creștin începuse să își caute libertatea. Libertatea de sub stăpânirea otomană musulmană. Patriarh al Constantinopolului era Grigorie al V-lea. Deși era la curent cu mișcările Eteriei, ca etnarh, adică conducător al întregii comunități creștin- ortodoxe din cuprinsul Imperiului Otoman, Patriarhul dădea socoteală direct în fața sultanului. Dacă s-ar fi afișat ca susținător al mișcării de eliberare, dacă ar fi încurajat oficial revoluția, asta ar fi îndreptățit pe sultan să nimicească comunitatea greacă. Așa că patriarhul a ales să își ocrotească supușii și a public condamnat pe revoluționari, în timp ce în taină i-a binecuvântat. A înțeles însă că, mai devreme sau mai târziu, sultanul își va vărsa furia pe el și și-a asumat asta, ba chiar se pare că ar fi spus că dacă el ar fi omorât, asta ar îndreptăți Creștinătatea să sară în apărarea poporului său.
Și așa s-a și întâmplat. În 10 aprilie 1821, în duminica Sfintelor Paști, după ce a slujit Sfânta Liturghie, pe când era încă în veșmintele liturgice, Patriarhul a fost prins de trimișii sultanului și spânzurat chiar de poarta de la intrarea în sediul Patriarhiei de Constantinopol. Trei zile, cele 3 zile de Paști, a fost lăsat trupul bătrânului patriarh să stea atârnat în ștreang și apoi a fost aruncat în mare.
Cum spuneam... Eu cred că uităm prea repede... Poate și pentru că noi, creștinii nu avem obiceiul să ne strigăm discriminarea și să ne victimizăm de câte ori am avea ocazia. Nici nu avem motiv. Dumnezeu nu rămâne dator.
TVR, Universul credinţei, 4 aprile 2021
Sărbătorile săptămânii - cu Silviu Andrei Vlădăreanu
Sfântul Sfințit Mucenic Grigorie al V-lea, Patriarhul Constantinopolului - 10 aprilie
Redactor Rafael Udriște
